Designul scenariului unui curs electronic
Suport de curs pentru formarea cadrelor didactice
Quo vadis?

Schimbările care se produc în lume afectează din ce în ce mai mult sistemele de învățământ superior, care au evoluționat lent pe parcursul sec. XX. În prezent, instituțiile de învățământ superior, inclusiv, cele din Republica Moldova, se află în fața unei dileme: sau își continuă evoluția, fără modificări cardinale în organizarea procesului de formare și a celui de cercetare științifică, cu riscul de a-și pierde în timp scurt statutul de înstituție de învățământ superior, sau se includ în procesul dificil de modernizare.
Modernizarea ar semnifica includerea instituției de învățământ superior în lupta pentru viitorii studenți, pentru cadrele didactice calificate, pentru crearea condițiilor optime de formare, pentru menținerea formării la trei nivele (licență, masterat, doctorat). Multiplele argumente, care pot fi găsite în publicațiile de politică educațională, demonstrează că tehnologizarea și informatizarea procesului de formare reprezintă aspectul-cheie al modernizării. Acest aspect a condus în ultimii ani la creșterea aproape exponențială a învățământului la distanță. Sistemul educațional al Republicii Moldova, cel puțin formal, nu este în afara acestor transformări.
Conform Codului Educației al Republicii Moldova (art. 78) studiile superioare de licență și de masterat se organizează în următoarele forme de învățământ:
  • cu frecvență;
  • cu frecvență redusă;
  • la distanță.
În anul 2015 Ministerul Educației al Republicii Moldova a aprobat Regulamentul-cadru privind organizarea și desfășurarea învățământului superior la distanță. În anul 2016 Senatul Universității de Stat „Alecu Russo" din Bălți (USARB) a aprobat Regulamentul privind organizarea și desfășurarea învățământului superior la distanță în USARB.
De ce blended learning?
Învățământul la distanță are un șir de avantaje, dar și limite. A forma la distanță abilități și competențe este extrem de dificil. Una din soluțiile, care permit depășirea limitelor învățământului la distanță, a primit denumirea de învățământ mixt (blended learning). Învățământul mixt reprezintă un model de formare în care interacționează trei componente:
  • instruirea tradițională (face-to-face), realizată prin prelegeri, ore practice și de laborator cu utilizarea metodelor active și interactive;
  • activitate de învățare independentă a studentului (cu utilizarea masivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor) (self-study learning);
  • învățare colaborativă online (online collaborative learning).
Ați încercat cândva să elaborați un curs electronic?
S-ar părea: nu-i nimic complicat; selectezi conținuturile, le plasezi în slide-uri sau pagini, adaugi puțină grafică, iar la sfârșit - un test. În unele cazuri, inserezi pe ici-colo elemente interactive sau un video scurt, care-l poți găsi în Internet. Sunt necesare pentru aceasta cunoștințe și abilități speciale?
Paradox
Nu se știe cine și când a presupus că a elabora cursuri electronice este simplu, că pentru aceasta nu sunt necesare cunoștințe și abiblități speciale. Probabil, avem de a face cu o manifestare a unui paradox cunoscut: nimeni nu se încumetă să realizeze o intervenție chirurgicală la cord, fără a avea o pregătirea medicală corespunzătoare, nimeni nu încearcă să proiecteze un procesor performant pentru calculatoarele moderne, fără a beneficia de o pregătire inginerească solidă, dar oricine se simte capabil și competent de a-i învăța pe alții.

Pentru elaborarea cursurilor electronice, ca și pentru orice altă activitate, sunt necesare cunoștințe și abilități speciale
Proiectare (faceți „clic" pe titlu)
Cursul electronic (în continuare, e-cursul) este un produs didactic și informatic complex și, în această calitate, elaborarea lui presupune parcurgerea obligatorie a mai multor etape:
  • proiectarea conceptuală;
  • proiectarea didactică;
  • elaborarea scenariului cursului;
  • realizarea tehnică a cursului.
Practica de elaborare a cursurilor electronice demonstrează că omiterea unei din primele trei etape afectează esențial calitatea cursului.


    Învățarea poate fi comparată cu o călătorie. Călătoria, de regulă, începe cu fixarea scopului: unde mergem? După aceasta determinăm cum putem ajunge acolo (vom merge pe jos sau vom lua un mijloc de transport, vom alege cel mai scurt drum sau cel mai comod etc.). La capătul călătoriei trebuie să determinăm (să ne convingem) că am ajuns acolo unde doream să ajungem.


    Proiectarea învățării
    Aceleași întrebări apar atunci, când noi dorim să proiectăm o secvență de instruire:
    1. Ce vor cunoaște, ce vor fi capabili să înțeleagă si/sau să facă instruiții după parcurgerea secvenței de instruire?
    2. Ce vom face, ce vom întreprinde pentru ca, după parcurgerea secvenței de instruire, instruiții să cunoască, să devină capabili să înțeleagă și/sau să facă ceea ce ne-am pus în gând?
    3. Cum să ne încredințăm că, după parcurgerea secvenței de instruire, instruiții cunosc, sunt capabili să înțeleagă și/sau să facă ceea ce ne-am pus în gând?
    Cu alte cuvinte, la proiectarea secvenței de instruire cadrul didactic
    • formulează finalitățile de învățare (răspunsul la întrebarea 1);
    • determină/selectează strategiile și metodele de instruire (răspunsul la întrebarea 2);
    • determină strategiile de evaluare (răspunsul la întrebarea 3).
    Este dificil să înveți ceva, dacă toată viața îi înveți pe alții
    Din folclorul pedagogic
    Abordarea noastră
    Cum vom învăța
    Jumătate din timpul alocat modulului (30 de ore din 60) vor fi realizate în regim „față-în-față", preponderent la lecțiile practice.
    O parte din orele rămase (fiecare student/cursant va decide singur câte) va fi consacrată pregătirii pentru orele practice, realizării sarcinilor de învățare (individual sau în grupe mici) și comunicării în forum.
    Restul orelor vor fi consacrate studierii și asimilării conținutului modulului.
    Studenții/cursanții pe parcursul studierii modulului beneficiază de consultații oferite online (e-mail, ooVoo) și în regim „față-în-față".


    If a building becomes architecture, then it is art
    Ideea cursului în câteva alineate
    Către anul 2019, conform pronosticurilor, 50% din orele de studiu în universități vor fi realizate online. Evident, această tendință va genera anumite schimbări și în universitatea noastră. Fiecare cadru didactic va fi nevoit să proiecteze și să elaboreze cel puțin un curs electronic.
    Și aici este important de a conștientiza câteva lucruri.
    1. Instruirea electronică se deosebește esențial de instruirea tradițională.

    2. Didactica modernă și, în special, abordarea prin competențe a formării, propune un alt mod de identificare a conținutului unui curs.
    Tradițional, la identificarea conținutului autorul cursului preia experiența altor persoane (cursul studiat în anii studenției, cursul predat de un coleg la altă specialitate/facultate/universitate, un manual, o monografie etc.).
    Este o cale bine cunoscută, „bătătorită" și relativ ușoară.
    Însă cursul conceput într-o asemenea manieră nu contribuie, adesea, la formarea/dezvoltarea competențelor viitorului specialist.
    Design-ul instrucțional recomandă de a începe proiectarea cursului cu identificarea competențelor ce vor fi în el dezvoltate. În acest scop, autorul cursului consultă Cadrul Național al Calificărilor, fișele de post ale viitorilor specialiști, reglemăntările în domeniu.
    Competența poate fi demonstrată de către o persoană numai dacă persoana este plasată într-o situație (totalitate de circumstanțe). Situația este izvorul competenței (în afara situației competența nu are sens) și, totodată, criteriul competenței (persoana care a tratat cu succes situația prin metode social acceptabile este declarată competentă). Menționăm că situațiile despre care vorbim trebuie să fie complexe și autentice.
    Astfel, între competențe și situații se stabilește o legătură strânsă: situația permite de a dezvolta competența; o competență poate fi dezvoltată numai în situații. Practica formării a demonstrat că pentru a dezvolta o competență nu este de ajuns o situație; sunt necesare mai multe situații asemănătoare, unite în familii de situații.
    Pentru a trata situația, persoana trebuie să dispună de un set diversificat de resurse și să fie capabil să le selecteze, să le mobilizeze, să le integreze.
    După ce autorul cursului a identificat competențele ce urmează a fi dezvoltate, el trebuie să le „traducă" (să le definească) în limbajul situațiilor (fiecărei competențe din curs îi va corespunde o familie de situații). Menționăm că în unele cazuri cerințele angajatorilor referitoare la ocuparea unui post sunt formulate sub formă de situații profesionale-tip. În asemenea cazuri, proiectarea cursului devine mai facilă.
    Având familiile de situații, autorul cursului, pentru fiecare situație, caută răspunsul la întrebarea: cum ar trata această situație o persoană competentă?. Răspunsul constă dintr-o listă de acțiuni realizarea cărora conduce la tratarea cu succes a situației. Fiecare acțiune se sprijină pe anumite resurse (cunoștințe, abilități). Aceste resurse determimă, în fond, conținutul cursului.
    Varianta descrisă de identificare a conținutului cursului prezintă o cale „nebătătorită" și (să recunoaștem!) destul de dificilă. Informațiile necesare pentru parcurgerea unei asemenea căi pot fi „pescuite" din articole, monografii, Internet. O variantă mai facilă ar fi însrierea la cursurile de formare din cadrul proiectului european Teach Me.
    3. Cursanților li se vor propune răspunsuri încă la un șir de întrebări:
    Ce este un curs electronic? Care este structura și funcțiile cursului electronic?
    Care sunt evenimentele instrucționale ale unui curs electronic?
    Care sunt modelele design-ului instrucțional?
    Cum se proiectează un curs electronic? Cum se scrie scenariul unui curs electronic? Ce tipuri de scenariu există?
    Care modele ale învățării sunt utilizate în cursurile electronice?
    Care este relația dintre obiective, competențe și finalități într-un curs electonic? Care sunt etapele de fomare/ dezvoltare a competențelor?
    Care este structura memoriei? Ce semnifică teoria încărcării cognitive? Cum pot fi depășite limitările memoriei de lucru?



    © All Right Reserved. USARB 2017
    This site was made on Tilda — a website builder that helps to create a website without any code
    Create a website