Orice fel de maşini, aparate, instrumente, instalaţii utilizate pentru orice scop constau dintr-o reuniune judicioasă a unor elemente (piese) simple sau complicate ca formă, confecţionate din diferite materiale. Marea majoritate a acestor piese sînt prelucrate prin aşchiere. Pînă la ora actuală, prelucrarea prin aşchiere este singura metodă prin care pot fi calculate efectuate determinate  raţional preciziile înalte ale formei, dimensiunilor şi netezimii suprafeţelor. Cunoaşterea temeinică a legilor principale ale aşchierii presupune asigurarea unei prelucrări corespunzătoare, proiectarea şi realizarea unei scule, alegerea unui proces tehnologic optim, iar de aici rezultă necesitatea posedării de către viitorii specialişti a acestora, precum şi a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice obţinute în acest domeniu.

În lucrare sînt definite elementele procesului de aşchiere, sistemele de referinţă utilizate pentru stabilirea geometriei sculelor aşchietoare, sînt analizate fenomenele fizice în procesul de formare a aşchiei şi se indică condiţiile optime de desfăşurare a acestui proces, pentu ca prelucrarea să se efectueze cu productivitate maximă sau cu un cost minim, cu un consum minim de scule şi de energie. Modul de detaşare a aşchiei, ce are la bază fenomene fizice complexe, este tratat atît în baza rezultatelor cercetărilor experimentale, cît şi în demonstrarea teoretică a unor chestiuni de principiu.

Spre deosebire de majoritatea lucrărilor consacrate prelucrării materialelor prin aşchiere, în lucrarea de faţă sînt tratate şi probleme referitoare la teoria aşchierii maselor plastice, a lemnului etc.

Lucrarea este adresată studenţilor de la specialităţile “Instruirea în inginerie şi fizica”, “Instruirea în inginerie şi managementul”, precum şi celor de la învăţămîntul de subingineri, de la cursurile de ingineri, respectiv de specialiştii din întreprinderile constructoare de maşini.

Aş dori să exprim sincere mulţumiri membrilor catedrei Tehnologia construcţiilor de maşini de la Universitatea Tehnică din Chişinău, colegilor de la catedra Tehnică şi Tehnologii de la Universitatea de Stat “A.Russo” din Bălţi, lectorului superior doctor Gr.Cantermir, profesoarei de limbă şi literatură română L.Popa pentu citirea şi redactarea cu grijă a acestei lucrări, precum şi inginerului-programator V.Moglan pentru culegerea textului şi scanarea figurilor.