Imagine se numeşte reprezentarea unui obiect, executată pe o suprafaţă prin acţiunea directă a utilizatorului sau prin intermediul unui echipament. Cu titlul de exemplu amintim desenele, fotografiile, imaginile formate de diverse sisteme optice, optico-mecanice sau optico-electronice: microscopul, telescopul, aparatele cinematografice, televiziunea etc.

Pentru a evalua cantitaea de informaţie, imaginea este împărţită în microzone, numite de cele mai multe ori puncte sau pixeli. Descompunerea imaginei în punce se realizează cu ajutorul unui rastru. Rastrul reprezintă o suprafaţă plană, în general drepunghiulară, pe care sunt trasate două seturi de linii paralele, perpendiculare între ele. Densitatea liniilor și, respectiv, densitatea punctelor caracterizează puterea de rezoluție a echipamentelor pentru reproducerea sau formarea imaginilor.

Descompunerea imaginilor în microzone (puncte) reprezintă o procedură de discretizare în spaţiu.

În cazul imaginilor monocrome fiecare microzonă se descrie prin luminanţa sa, care în general este o mărime continuă. Această mărime poate fi discretizată în valoare (cuantificată). Numărul cuantelor n va caracteriza puterea de rezoluţie a echipamentelor pentru reproducerea sau formarea imaginilor. Prin urmare, cantitatea de informaţie a unei imagini monocrom

I =  m_x m_y log₂ n,

Unde m_x şi m_y reprezintă numărul de microzone ale rastrului respectiv pe orizantală şi verticală (fig.2).

Imaginile obiectelor în mişcare se discretizează în timp, obişnuit 24 sau 25 cadre pe secundă. Prin urmare, cantitatea de informaţie dintr-un film cu durata T se determină din relaţia

V = T f I,

unde f este fregvenţa cadrelor, iar I cantitatea de informaţie dintr-un singur cadru.

Setul de cuvinte binare care reprezintă informaţia fiecărei microzone se numeşte imagine numerică. Operaţie de transformare a imaginei într-un set de cuvinte binare se numeşte cuantizarea imaginii.

Imaginile preluate de camerele video se cuantizează cu ajutorul convertoarelor analog-numerice. Imaginile de pe hîrtie pot fi cuantizate cu ajutorul unui dispozitiv special, numit scaner. Acest dispozitiv conține celule fotosensibile, convertoare analog-numerice și mecanisme de avansare a hîrtiei.